E greu si cum ar putea fi altfel cand se stie ca istoria se repeta si experienta anterioara isi cam spune cuvantul... esti tu cel ce nu ma cunosti deloc dar reusesti cu atata usurinta sa ma ranesti... imi dai incredere ca dupa aceea sa mi-o iei fara pic de mila... esti tu ce caruia ii suport atatea... atat de multe incat nici macar eu nu imi dau seama cum pot rezista... esti imperfectul meu perfect... ma aduci la disperare intr-un simplu moment ca in altul sa ma faci sa rad in hohote... esti persoana care cu sau fara voia ta te joci cu mintea mea...
dar totusi gandeste-te bine ai intrat intr-un joc pe care daca il vei abandona nu il vei mai putea sa il relua niciodata ...asa ca vei ramane cu amintirea si cat de bine era...neputand niciodata sa il mai joci din nou ...tanjind dupa fiecare element al sau ...jucand din ce in ce mai multe jocuri sperand ca il vei redescoperi ca il vei mai putea juca macar odata fara al mai parasi... vei juca joc dupa joc iar cu cate vei juca mai multe cu atat ti se vor parea la fel toate dar niciunu semanand cu acel joc din care ai iesit fara macar sa merite...si acum gandeste-te ar merita sa parasesti un joc inainte de a se fi terminat?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu